To all…


To all the teens out there or people that want to grow up. DON’T! It really is a trap and nothing’s gonna get better!

Stay in school, learn everything you can while you learn it fast. 16een is not going to be back. Ever! 13een going on 30 is a movie and doesn’t happen that way. All you’ll do is grow up, get a job, be alone, your friends are going to fuck up and fighting over girls and boys will turn out to fight over jobs and who has the bigger house.

Dare to dream. Dare to dream everything’s going to be alright. It will be eventually…I guess.

Keep your enemies close and learn how you can defeat everyone. Being the nice person doesn’t mean you are the bigger person. You will fuck up many times. You will be disappointed now and then. You will be sad most of the times and accepting your fate won’t work. You’ll eventually get to the point that nothing is right and nothing will be fine..but mark my words..money and boys/girls, buisness and having a giant house or a nice car won’t make you happy.
Set your priorities! Why are you alive and where do you want to go! Nothing and no one is worth it. Follow your dream and you’ll get there!

Believe me…I’m working on this too. It’s hard to stay on your path and not give up and go with the flow.

You’ll get there! You’ll get there…

 

 

Cristina

Îi ziua lu’ Andreea!


Din pricina necesității stabilirii detaliilor cu privire la întrunirea celebrativă cu ocazia evenimentului onomastic, avem de ales un tort pentru Andreea. Tortul va fi torturisit, copt și decorat cu mânuțele noastre proprii și personale. Am research-uit, bookmark-uit, share-uit cele mai faine torturi. Andreea, o să fie cea mai minunată și mai extraordinară și mai decentă petrecere ever. PROMIT! Aici sunt torturile care ne-au plăcut cel mai mult, alege tu mai departe. 🙂 Să nu uiți că te iubim! 🙂

Image

ImageImageImageImage

La mulți ani, copilule! Toți fericiți și toți așa cum vrei tu! >:D<

Ginger&Godzy

„Sună-mă noaptea, jegosule!” sau „Nu mă face să folosesc forța, brișca sau distrugerea prin credință.”


A început într-o seară de vară, nu în pădure cum încep filmele horror la americani, ci în dormitorul meu. M-a sunat acest John Doe cu IQ de fetus, s-a scuzat că m-a trezit și m-a anunțat că o să mă sune dimineața. Ok, nu înțelegeam nimic. Dat fiind că mă trezise, m-am întors pe partea cealaltă cu speranța că o să adorm rapid. Au început mesajele cu dulcegării și jeguri ieftine, presărate cu greșeli gramaticale de ciobani incapabili să treacă de clasa a 2-a. (Ieu, team, dami, pap gurita ta dulce și alte jeguri de genul ăsta.) Dimineața i-am trimis politicos un mesaj prin care îl anunțam că nu mă interesează cine e și ce vrea de la mine, că ar fi frumos să fie o glumă exagerat de proastă, de vreme ce filmele astea cu sunat noaptea că e un băiat care vrea să mă cunoască, sunt dume proaste de copii de clasa a 5-a, nu de presupuși adulți. Mai ales că prietenii mei au un simț al umorului inconfundabili și nici măcar nu s-ar coborî la un nivel apropiat de ăsta.

Bun…a urmat o săptămână în care nu am raspuns la telefon, până când au început să sune de pe un alt număr. Serios? Cât de bou trebuie să fii ca să crezi că o să îți răspund la telefon, tot noaptea, tot cand dorm, tot cand mă scoți din sărite. Unii oameni dorm noaptea pentru că au responsabilități, nu ca tine, spărgător de semințe la colț de bloc, la 20-30 de ani, cu mama care te strigă de pe geam să treci în casă că trebuie să mănânci. Penibilule!

A început să mă enerveze tot mai tare, iar M mi-a cerut numărul individului, să stea puțin de povesti. I l-am dat într-un final. Așa au început amenințările. Erau mai mulți de fapt, nu doar unul. Unul rârâit, unul cu voce de gay și un țăran cu accent moldovenesc (băiețaș de cartier care probabil cere bani pruncilor pentru protecție). Niște domni, ce să mai…inițial îmi spusese unul din ei că e din Hunedoara, acum a zis că știe toată Timișoara și că o să ne salte. Gut! Au menționat numele unui tip pe care îl cunosc, un nume nu foarte comun cum ar fi Mihai, Cosmin, Andrei etc…așa s-a mai restrâns grupul de suspecți. Plus de asta, i-au spus lui M că e doar de umplutură. Mă rog…

Într-un final i-am sunat eu, mi-a răspuns unul din ei care mi-a spus că mă cunoaște și că SIGUR eu sunt cea cu care are treabă. Mi-a spus un nume pe care nu l-am recunoscut și mi-a spus că a fost bodyguard pe nu știu unde…cert e că de când sunt în Cluj, nu m-am împrietenit cu niciun malac. S-au simțit foarte ofensați că s-a luat M în gură cu ei și că i-a jignit, vezi doamne…și unul dintre ei mi-a spus că o să văd eu mâine, când se oprește mașina lângă mine. O să mă salte și o să îmi cer scuze în genunchi în fața lui.

CE CĂCAT E CU DUMELE ASTEA, FRATELE MEU??? Când erau glume de genul ăsta în floare, când aveam vreo 15 ani, nu mi s-a întâmplat niciodată așa ceva. Mi se întâmplă acum când am prieteni pe care pot să îi număr pe degetele unei mâini și nu am treabă cu nimeni. Serios…voi chiar aveți timp de chestii d-astea? Concluzia e că mâine o să sun la poliție.

Unul dintre numere mi se pare extraordinar de cunoscut! Dar nu îl am în agenda și nu îl gasesc nici pe net. Jur că știu numărul ăla de undeva. Simt ca îl știam la un moment dat pe de rost. Știu prea multe povești cu idioți care au băgat lume în spital pentru că s-au uitat urât la ei. Nu vreau să mănânc cu paiul în viitorul apropiat, nici să am sârme în gură. Nici eu, nici M.

Cineva e totuși suspect. Cineva pe care cred în stare că ar fi capabil/ă de așa ceva. Sper să nu fie așa. În cazul în care o să se afle cine ma suna (și sunt sigură că așa o să fie), cineva o să se retragă frumos la mămica lor, acolo unde-i cald și întuneric. Numa’ zic. Fain la Cluj, n-am ce zice. Vrrrum Vrrrum, motherfucker!

Cristina

Pasiuni ascunse


Recent… adică acum vreo 2 zile mi-am redescoperit pasiunea ascunsă care o am pentru rap-rock, fie el un gen de muzică fie doar sunt confuză ce gen îmi place mai mult. Din cauza acestei confuzii din sufletul meu, am ajuns să ascult Hollywood Undead.

https://i2.wp.com/upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/12/Hollywood_Undead_2012_mask_release_photo.jpg

(sursa)

Acești Hollywood Undead, sunt niște tipi foarte dubioși dar, care fac muzică faină și să zic așa pe gustul confuziei mele.

Au doar 3 albume, dar nu contează… I like them all.

”Swan Songs” (http://www.youtube.com/watch?v=jK-evS6wqWE)

”American Tragedy” (http://www.youtube.com/watch?v=z0XtzQyrKeM)

De pe aceste două albume recomand cam toate piesele, de pe ultimul lor album ”Notes From the Underground” vă recomand următoare piesă:

Andreea.

Obsesii


Îmi plăcea Pendulum și până acum, dar de când i-am văzut pe scenă (mă rog, pe Verse și Hornet), mi-au rămas în minte și de câteva zile le ascult albumele încontinuu.

 

 

Swire face piesa asta să dea filme faine. Mi se pare un om tare ciudat după ambalaj. Poate nu e de pe planeta asta. Poate chiar asta îl face așa special, cu vocea lui cu tot.

Dacă așa și-au luat rămas bun unii de la alții, e genial. Dacă mă gândesc prea mult la asta o să încep să spun că m-am frecat cu ceapă la ochi. Sunt frumoase versurile. Ascultă-le bine!

 

You couldn’t even show yourself out
You were so held up by your thoughts
Along the way we got divided
And I’m left showing you the door
You couldn’t look me in the eyes
So I’ll dim the lights
When you take me out on your side
We’re standing out of sight
Believe me
I’m on your side

It took so long for me to speak up
It was the hardest thing to say
Taken right up to the entrance
At the last minute turned away
Just can’t look you in the eyes
So let’s dim the lights
Get a case out
Pack up your pride
It’s over, we’re out of time
Delete me
I’m on your side

For everything that could have been
At least we took the ride
There’s no relief in bitterness
Might as well let it die

 

Cristina

Gata Electric Castle Festival!


Ferească sfântu’ cum a fost la EC…

Deși s-a năvălit iadul de dimineața până seara peste noi și ne-am copt în suc propriu la soare sau la umbră, cele trei seri ne-au dus, fiecare, în cel mai fain loc.

De când s-a plictisit soarele și s-a îndepărtat treptat de pielea noastră, ne-am pus pe dansat și băut bere. Nebunie peste tot. Am început cu SlimRocka la Dance Garden unde ne-am încălzit, până am păpat ceva și am mai băut o bere, două, s-a facut târziu și ne-am mutat la Main Stage să-i vedem pe minunații de la Moonlight Breakfast. Începând cu Dub Pistols a început adevăratul show și noi am luat-o pe ulei. Stanton Warriors ne-a distrus de tot. Fiind cu ore dormite foarte puține la bord, după câteva ore bune de dansat, ne-am dat bătuți și am pierdut FeedMe si LTJ Bukem. Am adormit totuși cu Zabiela mixând.

A doua zi a început cu frecatul mentei de la 7 jumate când nu mai aveam aer în cort iar arsurile de pe umeri îmi împiedicau mișcările de pe o parte pe cealaltă, până pe la 5 când am început încălzirea (din nou la Dance Garden) apoi ne-am mutat la Main Stage unde a mixat Silent Strike, încercând să alunge norii de furtună care veneau dinspre Cluj. Surprinzător, mixul s-a potrivit maxim cu vântul. Parcă erau înțeleși. Cel puțin asta am simțit eu. Când au început Robin & the backstabbers a început să dea stroboscopul în nori și s-a cam speriat lumea. La Morcheeba a plouat iar noi am dormit, din păcate. E vina noastră. Noi ne-am bazat pe vreme bună și pe Sorin care după ce ne-a fraierit de o săptămână încoace că o să fie acolo și n-o să ne lase, a fugit când au apărut norii. E vina noastră că am fost prea încrezători și nu ne-am luat niciun hanorac. Nici eu, nici prințul. A încercat el cât a încercat să mă țină la o temperatură normală, da’ când a început el să tremure am decis să o zbughim la cort. A fost șmecher să dormim în cortul care era gata să o taie peste camp (că tot râdea Cristi la un moment dat și tot spunea „this ain’t Kansas anymore”).  Ploaia s-a oprit odată cu Morcheeba și am ieșit și noi ca ciupercile după ploaie, adormiți nevoie mare, cu ochii mici cât vârful de ac. Ne-am dezmorțit oasele la Șuie, apoi Dope D.O.D. ne-a dat KO. Așa oameni, așa muzica, așa show. Cel mai fain. Deși a fost cam leneșa ziua, Dope D.O.D a făcut cât 10 odată. „Harcoreală” pe pâine.

Ieri, ne-am trezit și ne-am mutat la umbră de la 7 dimineața, unde am mai dormit puțin, cu mine zgribulind. M-am ars prea tare pe umeri și „briza” parcă ma tăia cu lama. La CTC a fost ca întotdeauna, șmecher, Krafty Kuts si A-Skillz și-au facut datoria iar la Pendulum…pentru Pendulum trebuie să încep un alineat nou.

Așa. Pendulum. Pendulum ne-a distrus pe toți. Marea aia de oameni, toată marea aia de oameni, înainte de final, s-au pus jos la îndemnul lui Verse și am izbucnit cu toții la ultimul drop. A fost…mindfuck. Pendulum și Dope D.O.D, după parerea noastră, au fost cei mai faini.

Am decis la un moment dat, peste zi, să ne întoarcem la Cluj după Pendulum, ca pe Gojira și Planet H îi vedem și în Cluj și la cât de tare ne dor toate, ideal ar fi să dormim acasă. I-am prins până la urmă și pe cei care au închis Main Stage-ul, dar i-am ascultat de la bar, trăgându-ne sufletele și hidratandu-ne masiv cu bere, înainte să strângem cortul/vila, la lumina lunii.

Am stins flacăra festivalului, lăsând prelata cortului pe jumatate strânsă și am dansat lângă bagaje pe piesa anului – Get Lucky și am ieșit din curtea castelului dansând pe mixul lui Wankelmut.

Așa ne-am petrecut noi Electric Castle Festival! Abia așteptăm anul viitor!

20130621_154348Abia ajunși, obosiți nevoie mare, am stins câte-o bere să ne facem curaj să-l înfruntăm pe Sorin (soarele).

20130621_202056Sorin s-a răzbunat că nu vroiam să mă văd cu el. Ăsta e abia începutul.

20130621_231026Încep să cred că nouă ne place să ne arătăm dinții în prima fază de ebrietate, sau a doua..nu știu exact.

20130622_172020Ochelari avem, umbră avem, serioși nu suntem…toate bune.

942004_413423258772422_336231943_nCam așa și încă de câteva ori pe atât. (sursa: ElectricCastle)

La mulți ani, Electric Castle Festival! Mulți, mulți!

Iar în final, o să mai pun un strat de Baneocin pe umeri și o să continui să cânt: Electric Castle, adu-ți aminte de noi, aștia cu arsuri de gradul unu sau doi, adevarați eroi, am dansat cu tine și noi!

Cristina

Bate-m-aș de dulap


Cel puțin odată pe săptămână sau poate chiar odata pe zi, îți vine să te bați de pereți că nu ai cu ce să te îmbraci. Când mă uit în dulap, îmi vine să plâng. Inițial nu îmi ajungea un dulap pentru haine. Toamna trecută am dat 3 sferturi din ele nevoiașilor (cel puțin așa vreau să cred. Le-am pus într-un container alb cu roșu prezent în toate orașele. Sper să ajungă unde trebuie) și am rămas numai cu hainele pe care le purtam  des. Am mai tăiat din ele, am mai aruncat… În fine. The point is, de fiecare dată, jur că de fiecare dată când mă uit în dulap îmi vine să plâng că nu am cu ce să mă îmbrac.

Acum 2-3 zile, le-am aranjat pe toate și aproape că prințul are mai multe haine decât mine. HOW IS THAT EVEN POSSIBLE? Am mai descoperit că am pantaloni din toate culorile de bun simț, pantaloni scurți cât să-mi ajungă – exact aceiași de vara trecută, tricouri – exact aceleași de vara trecută și cea de dinainte, de prin clasa a 10-a încoace. Aaa, și culorile care predomină – navy (care nu știu cum a ajuns în dulap pentru că nu îmi place, dar aparent port destul de mult culoarea asta – i have no idea what is happening), negru și maro. Ce rahat se întâmplă cu hainele mele, habar n-am. Cert e că am nevoie de o curățenie atât de generală încât să le arunc pe toate și să-mi încep garderoba de la 0.

M-am gândit la posibilitatea de a organiza un schimb de haine of some sort și mi-am amintit că deja există ,,schimb de haine” pe Cluj, prietenele mele cu care aș putea schimba haine sunt cât ușa și au haine croite pe alt model, you know…prietenele mele sunt băieți. :)) Andreea încearcă să mă ademnească dar sunt prea mofturoasa. Habar n-am…

Ideea e că de fiecare dată când trebuie să ies în oraș, nu găsesc un outfit potrivit pentru clubul în care merg (mai puțin în alea în care majoritatea sunt în bocanci/teniși și hanorace sau outfituri copiate de pe weheartit). Pentru alea am ce purta.

Toată lumea vrea să downloadeze haine. Oh please, supreme entity, give us the ability to do that. Eu una promit să le returnez curate și mirosind a levanțică.

Cred ca încep să am complexe de femeie adevărată. Nu-i ok cu mine. Mai rămâne să apar pe tocuri într-un club, fără a fi obligată, și pot să renunț la toate ideile mele și să las televizorul, societatea și ultimele trenduri să imi spele creierul.

large

Cristina